Autohtonizarea este un proces, alternativ tacit și zgomotos, de decuplare etapizată de la valorile, instituțiile și regulile europene și occidentale. Am construit semnificația extinsă a termenului, lărgind fanta DEX-ul către concept, un concept opus globalizării. În economie, în justiție, în cultură, în abordarea relației stat/religie, într-un fals forum economic al afaceriștilor cefei de porc însoțite de bere, se scrie pagină cu pagină, în marșarier istoric, cronica autohtonizării. Mandarinii noului curent ad-hoc, au încropit un grup de teorii ale insularizării, desincronizării și contratimpului. Populația pare să cadă pradă seducției, în timp ce vocea adevăratei elite*, cea filo-europeană, s-a șubrezit într-un amurg timpuriu. Continuă lectura „AUTOHTONIZAREA – NON PROIECTUL RESTAURAȚIEI”
ATENŢIE LA LUCIAN BOIA !
Ca o notă de subsol la Salonul Cărții de la Paris remarc reapariția, în penumbra discursului public a etichetărilor reconstruite după logica „cetății asediate”. La standul României am auzit vorbindu-se despre „agenda culturală antiromânească”, „istorie antinațională”, sintagme năucitoare, rostite apăsat de personaje cu aparent pedigree. Istoricul Lucian Boia a făcut obiectul unui astfel de tir „confidențial”. Continuă lectura „ATENŢIE LA LUCIAN BOIA !”
RELIGIA – REMODELĂRI GLOBALE.BOR (II)
Pe lângă cauze precum „picăturile chinezeşti” (scandaluri aparent minore în jurul BOR, tratate fie neglijent, fie fundamentalist, marcate de o încrâncenare anacronică și de o gestiune catastrofală a comunicării publice- n.a.), „schimbarea generațională” și efectul de laicizare adus de modernizare (aici se produce joncțiunea cu viziunea lui Lucian Boia (1)), tânărul sociolog Mirel Palada (2) circumscrie problematica pierderii de viteză a Bisericii Ortodoxe Române, unei viziuni complexe care excede cadrul românesc: Continuă lectura „RELIGIA – REMODELĂRI GLOBALE.BOR (II)”
RELIGIA-REMODELĂRI GLOBALE. BOR.(I)
Ar părea că, out of the blue, Biserica Ortodoxă Română, a fost prinsă într-un baraj de foc pe dimensiuni strategice: sursele de finanţare şi impactul social. Atacurile ornate sporadic cu înjurături grobiene din varii medii. Sunt toate acestea fructul unei întâmplări sau al premeditării? Şi dacă da, avem de-a face cu o furtună în context naţional sau ne mişcăm pe traiectoria unor reproiectări şi remodelări globale ale religiei în general? Continuă lectura „RELIGIA-REMODELĂRI GLOBALE. BOR.(I)”
DE CE EȘUEAZĂ „STRATEGIILE NAȚIONALE”?
Într-un episod extern, președintele unui grup feroviar regional cu capital românesc mi-a mărturisit că deși deține 38 la sută din transportul de marfă pe calea ferată din România nu a primit niciodată o invitație oficială la Ministerul Transporturilor pentru consultări. Dialoguri asemănătoare am avut, în timp, cu mari jucători români din economie sau cu structuri asociative de tipul AmCham și FIC posesoare ale unei experize de excepție. Uneori -mi s-a spus- s-au derulat întâlniri al căror singur „substrat” a fost ca administrația să bifeze o acțiune cu caracter protocolar. Continuă lectura „DE CE EȘUEAZĂ „STRATEGIILE NAȚIONALE”?”
WORLD POLICY CONFERENCE. FLASH
Luni, 11 decembrie, am aterizat, la propriu și la figurat, cu un surâs amar, la București, într-o furtună iscată de un Protocol în care termenul „guvernanță” era contopit în sens cu „guvernare” și dat ca o eroare de traducere, semn al „amestecului străin” în războaiele interne. Surâs, pentru că reveneam de la Cannes, după World Policy Conference care este principalul forum consacrat „guvernanței globale”. Amar, pentru că ultimele trei decenii de politologie au rafinat într-atât distanța conceptuală dintre „guvernanță” și „guvernare” încât a le crede erori de traducere este ca și cum i-ai spune unui tânăr cu iPhone V „pune receptorul în furcă” la finalul convorbirii. Adică poți părea depășit dar, mai probabil, idiot. Punct. Mă întorc la WPC 2012. Continuă lectura „WORLD POLICY CONFERENCE. FLASH”
„EU VOTEZ DNA!”
Cu un deceniu în urmă, tânărul reformist de atunci Cozmin Gușă lansa inspirata metaforă a „bătăliei de desen animat” în încercarea de a surprinde tricky esența conflictului politic „mediat” de justiție: personajele își turtesc craniile cu ciocane imense, se taie de la brâu, se aruncă reciproc în prăpastii înfricoșătoare, în foc, în apă pentru ca, la sfârșit, să apară „gonflați” și întregi, cu fețe zâmbitoare, înainte ca genericul să inunde ecranul. Continuă lectura „„EU VOTEZ DNA!””
„CONFLICTUL ÎNGHEŢAT” ŞI EPOCA POST-GEORGESCU
Conceptul care poate fi aplicat României „la zi” este desprins din teoria relațiilor internaționale: ne găsim în tiparul unui „conflict înghețat” cu scadență la alegerile parlamentare. Previziunea intensității: portocaliu care virează spre roșu. Lucrăm cu indici fragili într-un câmp minat. Continuă lectura „„CONFLICTUL ÎNGHEŢAT” ŞI EPOCA POST-GEORGESCU”
REIDEOLOGIZAREA POLITICII
De peste un deceniu, politica românească încropește soluții fără viziune, în laterala tacticilor de reacție, pompieristic, dansând pe conjuncturi.
Ultimul lider doctrinar, Adrian Năstase, a sosit la putere în 2000 pe aranjamentul cu miez ideologic din lucrarea „Bătălia pentru Viitor” și intră azi la „necitabili”. Fără aspirații conceptuale, Traian Băsescu a tras câteva tușe ideologice, parte pe reforma învățământului sau sănătății, în maniera neoconservatoare, parte pe politica ICR (goodpoint!). În rest, tăcere. Continuă lectura „REIDEOLOGIZAREA POLITICII”
ROMII ȘI IPOCRIZIA EUROPEANĂ*
„Din cele 10-12 milioane de romi care se estimează că trăiesc în Europa, un procent important fac obiectul prejudecăților, intoleranței, discriminării și excluziunii sociale în viața de zi cu zi. Aceștia sunt marginalizați și trăiesc în condiții socioeconomice foarte precare – lucru inacceptabil în Uniunea Europeană a începutului de secol 21”. Am citat din preambulul la Rezoluția Parlamentului European din 9 martie 2011 privind Strategia UE privind incluziunea romilor, primul document programatic care a redeschis, salutar „chestiunea romă” pe bătrânul continent. Continuă lectura „ROMII ȘI IPOCRIZIA EUROPEANĂ*”